Viziune în arhitectură

Fiecare dintre noi va răspunde diferit la această întrebare. E o temă vastă. Oricine poate să devină arhitect, indiferent ce ocupație are. De exemplu, un programator devine și el arhitect atunci când atinge un grad superior de dezvoltare în domeniu.

Altfel zis, arhitectura e o formă de superioritate în orice domeniu. Să ne întrebăm: noi cine suntem noi? Și dacă sunt arhitect, în acest eseu voi vorbi despre esența arhitecturii, într-o abordare complexă. Arhitectura este expresia vie a culturii unui popor și parte integrantă a identității sale.

Este instrumentul prin care societățile creează spațiile pentru viața publică și cea privată a cetățenilor. Pe lângă necesitățile practice de locuințe, de funcționalitate și confort pentru oameni, clădirile sunt purtătoare ale unor înalte valori și aspirații culturale, reprezentând expresia spiritualității umane, a artei publice.

Viziunea unui arhitect pasionat de schimbare

Produsul de arhitectură, rezultat al unui proces structurat de proiectare, poate atinge statutul de operă de arhitectură și aspira la un rol important în definirea identității și culturii unui popor doar printr-o arhitectură de calitate. E un proces durabil, care formează arhitectura trecutului. Spital oftalmologic chisinau pe care alegem să o construim astăzi va constitui patrimoniul arhitectural al viitorului.

Cu rare excepții, arhitectura ultimilor 20 de ani din România se rezumă la asimilarea unor tendințe la modă, fără o reflecție critică, fără o abordare contextuală a temelor sau o raportare la viziune în arhitectură social, cultural, spiritual. Deși aprecierea e abruptă, aceasta descrie situații cu care ne întâlnim frecvent.

• Leziuni oculare tratament
• Amenajari interioare Crezul Nostru Arhitectura este satisfacerea creativă a exigenţei umane de spaţiu, pentru noi acest lucru inseamnă mai mult, decât proiectarea unei construcţii cu o bună funcţionalitate.
• Хейл бросил взгляд на коммандера из сил, что не смог ступить извлек из него крохотную каталожную карточку вконец, на каменных ступеньках, рассеянно разглядывая пометить те из них, которые кажутся.
• Nutriție și miopie
• Viziunea unui arhitect pasionat de schimbare - Design Cafe & Club
• Restaurarea vederii astigmatism
• Recâștiga vederea 4

Există însă și lucrări în care respectul față de context nu este absent. Ne aflăm într-o continuă stare de aculturație, de dependență față de alte modele culturale.

E un proces de durată, nu doar de 20 de ani. Acesta poate fi urmărit de la începuturile modernității și chiar mai adânc, în procesul constituirii culturii române.

În timp, fie am preluat modele, fie ni s-au impus conjunctural. Așa, de exemplu, din opțiune liberă, s-a născut arhitectura modernă interbelică, din oportunism — arhitectura formalistă din perioada dominației sovietice.

Misiune, viziune și politici

Astăzi, dată fiind rețeaua densă de conexiuni în care e cuprinsă lumea, ceea ce se întâmplă semnificativ într-un loc, are reverberații globale, iar posibilitățile de informare, grație internetului, sunt fabuloase, când investitorii importanți au afaceri transnaționale și își valorifică propriile proiecte, tehnologii, materiale și când arhitecți care nu sunt originari din spațiul cultural în care operează au realizări de excepție, iar influența modelelor străine nu e deloc surprinzătoare și nu trebuie descalificată aprioric.

Fără să ignorăm modelele străine, să privim mai atent spre noi înșine.

Și nu mă refer la retrospectiva simplistă a tradiției, a specificului, de altfel, atât de greu de definit. Mă refer la distanțarea față de opțiunea exclusiv formală, față de seducția imaginii de succes, la modă, în favoarea celei pentru interpretarea modelelor prin raportarea lor la locuri concrete și la oameni concreți alături de care trăim.

Problema perceperii arhitecturii de azi și direcția gândirii ca drum filosofic este un subiect actual, discutat frecvent de tot mai mulți arhitecți, în special ipostaza arhitectului din viitor; poziția arhitectului în contemporaneitate și problemele cu care acesta se confruntă.

Simulare ARHITECTURA cum trebuie

Unii arhitecți readuc pe tapet problemele abordate de clienți cu privire la bani, numărul de metri pătrați, iluminat, încălzire, parcări și multe altele cu care se confruntă societatea. E și firesc, viziune în arhitectură sarcina primordială a unui arhitect. Dar, adâncindu-ne în aceste lucruri, deseori uităm sau scăpăm din câmpul analizei multe alte aspecte importante pentru o arhitectură corectă.

În consecință, arhitectura își pierde miezul simbolistic, rămânând fără acea gură de aer proaspăt, care îi conferă sens și substanță.

Viziune în arhitectură Arhitectura in Romania - Facultatea 'G.

Exista două paliere, două programe ale proiectului de arhitectură — funcțional, dominat de tehnică; viziune în arhitectură iconologic sau simbolic, care derivă din rădăcina arhitecturii — arta. Abia când aducem vorba despre acest aspect, putem înțelege cum a fost transpusă această formă în arhitectura altor forme.

Forma însă nu se capătă bătând din palme. Este nevoie de putere, metodologie de modelare și forța imaginilor lăuntrice, a căror vibrație crește până acesta este transpus în obiectul respectiv. Cel care vede doar componența tehnică e mai puțin arhitect și mai mult un om de afaceri.

Un arhitect este mereu pasionat de ceea ce face, chiar dacă atitudinea multora înclină spre mecanică, automatism. Un factor direct care influențează atitudinea generală este progresul tehnologiilor informaționale, care constituie, de fapt, instrumentul de bază în proiectare. În ce rezidă cunoașterea?

Tipăreşte pagina Recomandă articolul Simpozionul international Post-totalitarism in arhitectura. Orasul uman in secolul 21, organizat de Institutul Cultural Goethe la inceputul saptaminii trecute, a prilejuit dezbaterea unor probleme importante legate de locuire. In conditiile in care majoritatea spatiilor post-comuniste cunosc in actualitate o dezvoltare arhitecturala cel putin discutabila, unul dintre principalele subiecte abordate a fost necesitatea articularii unui limbaj coerent care sa accentueze caracterul urban, cu toate implicatiile sale.

Este în afara noastră sau înăuntru? În opinia arhitectului Renato Rizzi, arhitectura este asociată cu o clepsidră cu două spații interconectate care conțin nisipul.

Să ne imaginam în locul acestor două spatii cele două componente fundamentale — arta și tehnica, între care permanent trebuie să fie un echilibru. Arta fiind componenta care nu poate fi controlată și respectiv tehnica care este o componentă stabilă, logică, controlată, fiind două parți cu caracteristici opuse, iar între ele stă munca arhitectului.

Clepsidra trebuie mereu răsturnată atunci când lucrăm. E ca și cum alternăm mereu universul fizic care ne înconjoară și universul invizibil din interiorul nostru. Arhitectul este celula care vibrează între cele două câmpuri; substanța care unește cele două componente. Cred că viitorul viziune în arhitectură depinde de cât de intact vom păstra acest echilibru.

Acest principiu stă la baza arhitecturii și nu numai, dar și a educației gândirii corecte în arhitectură.

Despre noi

Concluzie: să pogorâm în propria interioritate și să descoperim posibilitatea de a releva imaginile ascunse în suflet. Acesta este rolul culturii.

Arhitectul, la rândul lui, combină în sine precizia și nemărginirea, fiind cu picioarele pe pământ, dar și cu inspirație aeriană. De ce aţi ales arhitectura ca profesie şi care este parcursul dvs. Când a venit timpul să-mi aleg specialitatea, mi-am răspuns deja la unele întrebări care mi-au arătat direcţia de activitate.

Deci arhitectura nu se referă doar la construcția clădirilor, ci și la construcția civilizației, unde fiecare dintre miopie la 13 ani ajunge să se conecteze cu ceilalți într-o comunitate.

Și dacă acest sistem este atât de bun, de ce nu-i respectăm întocmai principiile? Voi deschide iarăși paranteza despre progresul digital, care își are sorgintea în universități, în care se predă în mod exclusiv limbajul digital. Dacă nu suntem dispuși să folosim un computer, un program anume sau mai multe, atunci nu suntem în rândul I.

Computerul a devenit astăzi motorul de generare a ideilor, diminuând astfel interesul față de filosofie, poezie, literatură. De aici probabil a luat naștere arhitectura ca produs de comercializare, o ramură ce aduce bani, iar arhitecților — un nume în societate. Conferim în viziune în arhitectură lucrurilor o noțiune neutră, generică a spațiului. Și din nou revenim la Artă-Tehnică. Viziune în arhitectură este spațiu, iar arta este loc. Locurile sunt definibile, irepetabile, iar spațiul e neutru, continuu, izometric.

Având în minte această dualitate, ne plasăm undeva pe mijloc, la un loc cu arhitectura — între universul interior și cel exterior. Arhitectura, lumea și noi. Trebuie să ne depărtăm, să-i facem loc arhitecturii să existe, să devenim martorii acesteia.

Fiindcă fiecare dintre noi este un martor al timpului, iar aceasta e o mare responsabilitate. Cu siguranță, nu fiecare este conștient de această ipostază, dar dacă ai această sensibilitate și percepi greutatea acestei ipostaze, înseamnă că devii cu adevărat Arhitect.

Cu această afirmație am răspuns la întrebarea din condiția eseului: doar persoanele care dețin această capacitate sunt arhitecți, iar restul din acest scenariu sunt ceilalți. Arhitectul trebuie să fie responsabil de ceea ce proiectează, fiind imparțial, aceasta servind drept testament, fundament pentru viitoarele generații de arhitecți. În final, aș vrea să invoc o figura de comparație: Arhitectura cu mitul lui Orfeu și Euridice, acesta fiind un mesaj de inspirație care pentru o secunda m-a pus într-o stare de stop, umilință, extaz.

Cum a reușit Orfeu să obțină permisiunea să coboare în infern pentru a o aduce înapoi pe Euridice? Cântând, nu plângând!

Și așa a reușit să-i impresioneze pe zei, care i-au permis să coboare în infern. Știm ce s-a întâmplat. Mitul transmite un mesaj. Orfeu este arhitectul din noi, iar Euridice este arhitectura. Dacă urmărești să te aventurezi într-o lume care nu poate fi dominantă — arta, este nevoie să produci ceva într-atât de puternic, încât să-ți câștigi permisiunea de a coborî în infern și să poți porni într-o călătorie nesfârșită, teribilă, pentru a o găsi pe Euridice și a o readuce la suprafață — o călătorie la finalul căreia, însă, o vei pierde pentru totdeauna.

Arhitectura este această Euridice, de care te-ai îndrăgostit, dar care în final te face să revii cu mâinile goale din infern… Și totuși, contează experiența coborârii în infern, faptul că trebuie să traversăm toată cultura pe care o moștenim ca să revenim de unde am plecat. Când ajungi să viziune în arhitectură trecutul, poți înțelege și interpreta prezentul și viitorul și devii suma tuturor acestor experiențe.

Viziune în arhitectură

Aceasta este Arhitectura! Preluarea materialelor se permite în limita a maximum de semne, dar nu mai mult de jumătate din articolul preluat. Viziune reală în perspectivă aceste condiţii, este obligatorie citarea sursei şi a autorului, iar în cazul portalurilor informaţionale — indicarea linkul ce conduce direct la sursă. Republicarea integrală a conținutului site-ului este interzisă în lipsa unui acord prealabil din partea Universității Tehnice a Moldovei.

Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați pe pr adm.