Vederea asupra vârstei s-a deteriorat.

Prezenta comunicare și documentul însoțitor al acesteia Raport de sustenabilitate evaluează sustenabilitatea finanțelor publice în statele membre ale UE. Este vorba despre o actualizare a comunicării și raportului din [1], ca urmare a cererii Consiliului ECOFIN din noiembrie [2], care la aceea dată a solicitat Comisiei elaborarea unui nou raport asupra sustenabilității în momentul în care noi prognoze privind cheltuielile comune legate de vârstă vor fi disponibile în Comunicarea este publicată în contextul reflexiilor asupra strategiilor de ieșire din criza economică și financiară și a cadrului convergent și coordonat de reformă a economiilor Europei care se află în centrul strategiei pentru Europa Raportul ia în considerare contextul crizei economice și financiare și impactul acesteia asupra finanțelor publice în momentul în care apar primele semne de stabilizare.

Efectele crizei asupra finanțelor publice nu pot fi măsurate cu precizie atâta timp cât redresarea nu este confirmată, iar măsurile discreționare utilizate de guverne nu sunt retrase.

Mi-am redat vederea folosind tehnica Bates efectul vodcii asupra vederii

Evaluarea regulată a sustenabilității bugetare este conformă cu pactul de stabilitate și creștere PSC reformat, conform căruia aspectele pe termen lung trebuie să joace un rol principal în supraveghere.

Statele membre au convenit recent asupra principiilor detaliate de revizuire a obiectivelor bugetare pe termen mediu OTM pentru a se asigura că strategiile bugetare ale statelor membre reflectă nevoi reale pe termen mediu, ținând cont nu doar de nivelul datoriilor, ci și de pasivele implicite, mai precis de costurile legate de îmbătrânirea populației, în special cheltuielile de sănătate și cheltuielile cu pensiile.

După o criză profundă economia europeană dă semne de redresare. Datorită măsurilor strategice substanțiale și eficiente luate începând cu toamna anului și coordonate în contextul Planului european de redresare economică[4], s-a evitat colapsul financiar și o pierdere generalizată a încrederii.

Incertitudinea rămâne însă mare și există încă riscul unor reacții negative în buclă între sectorul financiar și economia reală. Politicile bugetare au fost orientate cu succes spre nevoia și urgența de a scoate economia din recesiune.

Vezi mai multe articole din categoria stiinta-sanatate Ecranele dispozitivelor folosesc lumina albastră pentru că este foarte puternică şi permite folosirea aparatelor şi în condiţii de lumină solară puternică, pentru a putea citi afişajul. Oamenii au început să fie expuşi unor niveluri ridicate de astfel de lumină doar în ultimii de ani, iar acum au început să se vadă şi consecinţele.

Stimulentele fiscale discreționare și acțiunea stabilizatorilor automați au permis amortizarea încetinirii economice și au contribuit la apariția recentă a semnelor de ameliorare, conducând însă la o deteriorare substanțială a finanțelor publice. Mai mult, datoriile contingente deosebit de mari pot avea drept rezultat costuri reale în următorii ani, deși o parte din costurile legate de sprijinirea sistemului bancar ar putea fi recuperate.

Nu trebuie ignorată sustenabilitatea finanțelor publice într-o perspectivă pe termen lung. Deși creșterea datoriei și a deficitului sunt impresionante, se așteaptă ca impactul estimat al îmbătrânirii populației asupra finanțelor publice să depășească cu mult efectele crizei. Costurile bugetare ale crizei și ale evoluției demografice prognozate se îmbină transformând sustenabilitatea bugetară într-o provocare majoră. Estimările disponibile arată că, în absența unor eforturi ambițioase de implementare a reformelor structurale și de consolidare chirurgie oculară astigmatism și miopie finanțelor publice, cheltuielile cu plata dobânzilor la credite și cu pensiile din sectorul public, precum și cheltuielile cu asistența medicală și cele de îngrijire pe termen lung vor crește foarte mult în următoarele decenii.

Sustenabilitatea se referă la capacitatea guvernului de a asuma în viitor povara financiară a datoriei sale. Nu este definită o limită superioară a vederea asupra vârstei s-a deteriorat sustenabil de datorie.

Limitele sustenabilității diferă în funcție de țară și perioade. Capacitatea de a gestiona datorii mari depinde, printre altele, de gradul de dezvoltare a piețelor financiare, de riscurile percepute și de încrederea în capacitatea guvernului de a implementa reforme structurale și de a consolida deficitele.

Aceasta depinde și de nivelul aversiunii globale la risc și de alternativele de investiții la obligațiunile guvernamentale.

ce linie de vedere 1 rata de vedere pentru mineri

Țările cu rate ridicate ale datoriei și dezechilibre externe mari sau datorii contingente sunt însă deosebit de expuse la turbulențele de pe piață, cum ar fi schimbările ratei dobânzii și a diferențialului de dobândă în perioade de instabilitate economică.

O creștere excepțională a datoriei publice nu trebuie să pună în pericol sustenabilitatea finanțelor publice. Expansiunea bugetară în context de criză nu este în detrimentul sustenabilității atâta timp cât măsurile adoptate de guverne sunt temporare și abandonate în momentul în care se confirmă redresarea.

Îngrijorările apar în legătură cu natura structurală a deficitelor importante, deoarece fără o strategie adecvată de reforme structurale, criza poate avea un impact durabil asupra producției și a creșterii potențiale, care se adaugă la încetinirea seculară a creșterii PIB și la creșterea cheltuielilor datorată evoluției demografice. Politica bugetară nu e sustenabilă dacă presupune o acumulare excesivă în timp a datoriei publiceacum și în viitorul apropiat, și un serviciu al datoriei publice în continuă creștere.

Sustenabilitatea implică evitarea unei creșteri excesive a datoriei publice — o povară pentru generațiile viitoare — asigurând, în același timp, capacitatea guvernului de a furniza serviciile publice necesare, inclusiv plasa medicamente pentru ameliorarea vederii siguranță indispensabilă pe timpuri grele și capacitatea de a ajusta politicile ca răspuns la provocările noi.

LEGE nr.

Prin urmare, pentru a analiza dacă, în baza politicilor actuale, finanțele publice sunt sustenabile este necesară o perspectivă pe termen lung. Evaluarea se bazează pe proiecțiile pe termen lung[5] ale cheltuielilor publice, veniturilor și deficitului care iau în considerare factorii determinanți ai cheltuielilor, cum ar fi factorii demografici și acumularea datoriei.

Pentru cuantificarea riscului la adresa sustenabilității finanțelor publice ale statelor membre se utilizează conceptul binecunoscut de deficiență de sustenabilitate sustainability gap. Acest indicator măsoară cât de mult ar trebui ajustate impozitele sau cheltuielile, acum și de manieră durabilă, pentru a garanta că datoria publică rămâne în limite acceptabile în perioada de proiecție.

Evaluarea completă necesită însă și o serie de alți indicatori, cum ar fi datoria curentă, datoriile contingente, stocul activelor statului, povara fiscală, evoluția previzionată a pensiilor medii și performanțele sistemelor de pensii private cu capitalizare, evoluția deviației sustenabilității în cazul în care nu se ia nicio măsură, precum și posibila îmbunătățire a protecției sociale în anumite țări.

O creștere a ratelor datoriei în următoarele decenii este evitabilă, iar măsurile strategice pot și trebuie să fie luate pentru a scăpa din spirala creșterii datoriei. Scenariile pe termen lung din documentul însoțitor, bazate pe politici neschimbate, care, prin urmare, nu includ măsurile pe care guvernele le-ar putea avea în vedere, dar care nu au fost încă adoptate, arată pentru deceniile următoare o creștere continuă a ratei datoriei.

Aceste scenarii permit o evaluare a vederea asupra vârstei s-a deteriorat cu care se confruntă statele membre, care pot fi însă evitate. Scenariile bazate pe politici neschimbate sunt metodele cele mai moderne de evaluare a sustenabilității pe termen lung, însă nu reprezintă previziuni realiste în nicio țară. Ele sunt utile pentru a ilustra amploarea măsurilor strategice necesare pentru a garanta sustenabilitatea finanțelor publice și a arăta evoluția dacă nu se ia nicio măsură.

Această abordare, deja utilizată în raportul de sustenabilitate dina fost aprobată de Consiliul ECOFIN din noiembriecare a concluzionat că un asemenea raport ar trebui să constituie baza pentru evaluarea sustenabilității pe termen lung în contextul programelor anuale de stabilitate și convergență.

Evaluarea sustenabilității pe termen lung a politicii bugetare este acum un aspect consacrat al supravegherii bugetare în UE. Într-un context de criză și redresare, evaluarea sustenabilității este însă realizată cu o incertitudine mai mare decât de obicei. Pe miopie de prevedere o parte, este dificil să se evalueze corect poziția bugetară structurală inițială din Acest fapt se datorează incertitudinii care planează asupra producției potențiale și a output gap -ului, dar și modului în care au fost afectate de criză veniturile din impozite, precum și naturii durabile sau temporare a măsurilor de sprijin adoptate de guverne.

În măsura în care măsurile temporare luate în contextul crizei nu au fost eliminate total din deficitele structurale, s-ar putea ca riscul la adresa sustenabilității să fi fost supraevaluat.

picături pentru tratamentul hiperopiei mască de somn vedere

Pe de altă parte, dacă nu sunt adoptate reforme care să favorizeze creșterea, criza poate avea un impact prelungit asupra modului în care vor crește economiile noastre în următorul deceniu; în acest caz, indicatorii de bază ai sustenabilității din raportul însoțitor ar subestima riscul.

Sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice și impactul bugetar al îmbătrânirii populației reprezintă o preocupare pentru toate statele membre ale UE. Există însă variații mari între statele membre în ceea ce privește nivelul de risc pe termen lung la care sunt expuse și sursele acestuia. Variațiile rezultă din: i diferențele dintre pozițiile bugetare inițiale din ale administrațiilor, inclusiv nivelul datoriei și deficitul structural; ii diferențele dintre finanțare și amploarea sistemelor de protecție socială; iii diferențele dintre creșterile potențiale care rezultă din nivelurile relative de dezvoltare ale țărilor și evoluțiile demografice previzionate.

corectarea vederii argumente pro și contra fata de ochelari hiperopie

Pe baza indicatorilor cantitativi de sustenabilitate[6], analiza de sensibilitate a ipotezelor de bază și a factorilor suplimentari, cum ar fi datoria, activele statului și proiecțiile pensiilor, se ajunge la o evaluare generală a riscurilor pe termen lung legate de sustenabilitatea finanțelor publice cu care se pot confrunta diferitele state membre[7].

Pe baza acestei metodologii și urmând abordarea elaborată în comunicarea din și conform celor prezentate în comunicarea respectivă și confirmate în concluziile Consiliului ECOFIN din noiembriestatele membre sunt clasificate în categorii în funcție de gradul de risc pe termen lung cu care se confruntă și originea principală a acestuia.

În concluziile sale, Consiliul a estimat, de asemenea, că categoriile utilizate în raportul de sustenabilitate reprezintă un instrument important de evaluare a provocărilor legate de sustenabilitate cu care se confruntă statele membre. Bulgaria, Danemarca, Estonia, Finlanda și Suedia au poziții bugetare relativ mai puternice și în ultimii ani au realizat reforme globale ale sistemului de pensii.

Deși criza conduce la deteriorarea finanțelor publice și la creșterea substanțială vederea asupra vârstei s-a deteriorat ratei datoriilor publice în toate aceste țări, poziția bugetară structurală a acestora rămâne mai solidă decât în majoritatea celorlalte țări ale UE și, prin urmare, prezintă un risc scăzut pe termen lung. Se estimează că în următoarele decenii în Bulgaria, Danemarca, Estonia și Suedia, cheltuielile legate de îmbătrânirea populației vor fi cu mult inferioare mediei din UE.

În Finlanda, creșterea prognozată a cheltuielilor este substanțială, iar costul bugetar al crizei a fost important. Stocul mare de active din portofoliul viziunea, importanța lor pentru oameni sociale contribuie însă la amortizarea deteriorării finanțelor publice.

Belgia, Germania, Franța, Italia, Ungaria, Luxemburg, Austria, Polonia și Portugalia sunt țări cu caracteristici foarte diferite raportat la în ceea ce privește poziția lor bugetară inițială și la cheltuielile legate de îmbătrânirea populației.

Lumina albastră emisă de telefonul mobil afectează vederea şi somnul

Se estimează că Belgia, Germania și Austria vor suporta costuri legate de îmbătrânirea populației apropiate de media UE sau peste aceasta, însă pozițiile lor bugetare inițiale sunt relativ sănătoase solidecu condiția ca deteriorarea finanțelor publice datorată crizei să nu devină structurală. Deși consolidarea pe termen mediu va îmbunătăți indicatorii de sustenabilitate, reformele pentru a face față costurilor legate de îmbătrânirea populației vor fi indispensabile.

tratamentul vederii morcovului este realist să restabiliți vederea

În Luxemburg creșterea prevăzută a cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației este cea mai mare din întreaga Uniune Europeană; acest risc este însă amortizat de nivelul scăzut al datoriei din momentul de față și de activele financiare substanțiale ale statului. În cazul Franței, Italiei, Ungariei, Poloniei și Portugaliei costurile pe termen lung ale îmbătrânirii populației nu se estimează să fie deosebit de mari.

Poziția bugetară inițială a acestor țări implică indică? În toate aceste țări, criza și sprijinul acordat în vederea redresării conduc la o creștere foarte rapidă a ratei datoriei, ceea ce anulează repede efectele benefice ale consolidării obținute în ultimii ani.

În Polonia previziunile indică o scădere pe termen lung a cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației datorată trecerii la un regim de pensii cu capitalizare. Reducerea previzionată a cheltuielilor se datorează însă și reducerii considerabile a raportului dintre cotizații și prestațiile sociale. Această reducere poate ridica probleme referitoare la caracterul adecvat al pensiei și poate duce la creșterea sărăciei în rândul persoanelor în vârstă.

În cazul Franței, de îndată ce redresarea se confirmă este necesară realizarea unei consolidări bugetare ambițioase, care va reprezenta vederea asupra vârstei s-a deteriorat pas important spre îmbunătățirea sustenabilității. Recenta reformă a sistemului de pensii din Portugalia a contribuit substanțial la îmbunătățirea sustenabilității, însă poziția bugetară structurală rămâne foarte dezechilibrată.

Download aplicații mobile

În cazul Italiei este necesară realizarea unei consolidări bugetare rapide de îndată ce redresarea se confirmă pentru a garanta o reducere constantă a ratei foarte mari a datoriei[8]. Deficiențele mici de sustenabilitate ale Ungariei rezultă din reforma sistemului de pensii și recenta consolidare bugetară, însă, pentru a reduce datoria, trebuie continuată corectarea dezechilibrelor structurale din ultimii ani. În general, pentru acest grup de țări riscul pe termen lung legat de sustenabilitate este mediu.

În aproape toate aceste țări deficiențele de sustenabilitate sunt rezultatul unei creșteri prognozate foarte mari a cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației, care se îmbină în majoritatea cazurilor cu dezechilibrele inițiale mari și, prin urmare, sunt expuse la riscuri pe termen lung mai ridicate.

ŞTIRILE ZILEI

Acest lucru este cu vederea asupra vârstei s-a deteriorat mai valabil în cazul Greciei, care se situează pe locul doi în UE în privința creșterii cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației, în timp ce rata foarte mare a datoriei se adaugă la preocupările legate de sustenabilitate. Posibila persistență a efectelor crizei asupra poziției bugetare și asupra creșterii pe termen mediu reprezintă o preocupare importantă pentru majoritatea țărilor cu risc ridicat, în special pentru Irlanda, Grecia, Letonia, Spania și Regatul Unit, pentru care evitarea creșterii foarte rapide a ratei datoriei este o provocare strategică deja dintr-o perspectivă pe termen mediu.

În numeroase țări sustenabilitatea s-a deteriorat comparativ cu evaluările precedente. Comparativ cu situația dindeficiențele de sustenabilitate sunt mai mari în majoritatea țărilor, iar zece dintre ele Irlanda, Spania, Letonia, Lituania, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia, Slovacia și Regatul Unit sunt în momentul de față într-o categorie de risc mai mare.

Deteriorarea deficiențelor de sustenabilitate este deosebit de severă în cazul țărilor celor mai lovite de criză. Cu toate acestea, datorită consolidării și reformei sistemului de pensii, Ungaria și Vederea asupra vârstei s-a deteriorat au trecut din categoria cu risc ridicat în categoria cu risc mediu.

Deteriorarea finanțelor publice datorită crizei și creșterea estimată a cheltuielilor din cauza schimbărilor demografice constituie amândouă provocări strategice majore. Având în vedere situația bugetară actuală, schimbările prognozate ale structurii populației și scenariile de creștere economică pe termen lung, datoriile publice ale unui număr important de țări vor suferi o creștere importantă.

Deși ratele dobânzilor sunt mici în momentul de față, creșterea puternică a emisiunilor de obligațiuni va exercita presiuni de creștere asupra acestor rate, pe măsură ce economiile ies din criză, în detrimentul investițiilor.

Finanțele publice, astigmatism cu vedere scăzută sistemele de protecție socială, au amortizat impactul economic și social al crizei. Fără a neglija necesitatea de a sprijini în continuare economia și a evita sufocarea procesului incipient de redresare, măsurile de îmbunătățire a sustenabilității bugetare identificate în programele de stabilitate și convergență ale statelor membre trebuie implementate într-o manieră decisivă de îndată ce condițiile vor permite acest lucru pentru a evita o corecție mai importantă într-un stadiu ulterior.

În trecut ratele ridicate ale dobânzilor erau corectate printr-o creștere economică rapidă. Deoarece evoluțiile demografice afectează negativ creșterea potențială, importanța reformelor care au ca scop creșterea productivității va spori în continuare. Scăderea ratei datoriilor va trebui să rezulte dintr-o combinație între consolidarea bugetară și reformele structurale care vizează sprijinirea creșterii potențiale.

O creștere rapidă și nesustenabilă a datoriei publice în următoarele decenii poate fi evitată. Strategia care să permită înfruntarea implicațiilor economice ale schimbărilor demografice există de la Consiliul European din Stockholm din anul Ea prevede: i reducerea deficitului și a datoriei; ii creșterea gradului de ocupare a forței de muncă; și iii reforme ale sistemelor de protecție socială.

Aceasta și-a demonstrat validitatea și este în continuare aplicabilă. Situația macroeconomică creată de criză a schimbat însă contextul, modul în care poate fi aplicată o asemenea strategie, ponderea relativă a componentelor sale și urgența implementării ei. În timp ce înaintea crizei cele trei axe ale strategiei constituiau opțiuni dintre care statele membre erau libere să aleagă, în prezent toate cele trei componente sunt indispensabile pentru majoritatea țărilor din UE.

Primul element al strategiei orientate spre sustenabilitate se referă la nevoia de a reduce datoria, prin atingerea și menținerea unor solduri bugetare subiacente vederea asupra vârstei s-a deteriorat. În deceniul dinaintea crizei în mai multe țări s-a implementat cu succes o consolidare ambițioasă. Statele membre care și-au atins OTM-urile în conformitate cu pactul de stabilitate și creștere au reușit să reducă rata datoriei în mod substanțial și și-au îmbunătățit indicatorii de sustenabilitate.

Acest lucru le-a acordat o marjă de manevră pentru implementarea unei politici expansioniste contra-ciclice în momentul în care criza era în plină desfășurare, în a doua jumătate a anului Depășirea crizei economice și financiare actuale fără o consolidare fiscală realizată cu determinare nu va fi suficientă pentru a aduce datoriile publice pe o traiectorie sustenabilă.

CELE MAI CITITE ȘTIRI

Prin urmare, deși sprijinul bugetar trebuie menținut până la confirmarea redresării, politicile bugetare trebuie reorientate progresiv către sustenabilitate. O reducere rapidă a ratei datoriei va depinde și de cedarea corespunzătoare a activelor acumulate pentru sprijinirea sectorului financiar și de gestionarea eficientă a datoriilor contingente[10].

Retragerea în timp util a măsurilor de sprijin al sectorului public în favoarea sectorului financiar trebuie să reconcilieze nevoia de protecție a stabilității financiare cu obiectivul pe termen mediu de revenire la viabilitatea sectorului și la funcționarea competitivă a pieței și de protejare a intereselor contribuabililor conform politicii în materie de ajutoare de stat.

  • COD CIVIL (A) 04/02/ - Portal Legislativ
  • Play Ministrul Muncii, Raluca Turcan, are în vedere majorarea stimulentului de reinserţie de la la 1.

A doua componentă a strategiei se referă operați asupra vederii creșterea gradului de ocupare a forței de muncă. Reformele structurale, care vizează în principal îmbunătățirea funcționării piețelor muncii au contribuit la creșterea gradului de ocupare în rândul lucrătorilor mai în vârstă și al femeilor și la creșterea potențialului de creștere. Creșterea gradului de ocupare al forței de muncă înainte de criză era un pas important spre sustenabilitate, contracarând unele dintre efectele pe care reducerea populației în vârstă de muncă le-ar avea asupra creșterii.

În momentul de față, când gradul de ocupare al forței de muncă scade, iar șomajul crește este necesară evitarea riscului ca șomajul ciclic să devină un fapt comun, șomajul pe termen lung să crească, iar ratele de participare să scadă.

Există un larg consens în privința stabilirii unui set de principii europene[11] pentru atenuarea impactului crizei, modelarea unei redresări durabile și aducerea unei contribuții la creșterea potențială într-o perspectivă pe termen mai lung: este importantă fixarea de priorități în privința măsurilor care au ca scop reducerea costului ajustării și accelerarea tranziției pe piața muncii. Politicile trebuie vederea asupra vârstei s-a deteriorat fie în sinergie cu obiectivele sociale de sprijinire a veniturilor celor mai dezavantajați cetățeni, ceea ce ar trebui să contribuie la stimularea cererii agregate.

Politicile pe termen scurt pentru a face față crizei nu ar trebui să contravină strategiilor de reformă pe termen lung, inclusiv implementării principiilor de flexicuritate din cadrul strategiei de la Lisabona. În special, pentru a atenua impactul restructurării industriale și al unor rate mai mari ale șomajului, statele membre nu ar trebui să utilizeze politici precum regimurile de pensionare vederea asupra vârstei s-a deteriorat. În statele din zona euro politicile pentru piața muncii, prin impactul lor asupra costurilor unitare ale forței de muncă, ar trebui să faciliteze și ajustările structurale, în special în ceea ce privește rezolvarea divergențelor importante din domeniul competitivității externe.

Una din principalele învățăminte trase din crizele financiare precedente este posibilul impact negativ asupra creșterii potențiale și necesitatea realizării de ajustări structurale, realocări și inovări pentru contracararea acestuia.

Prin urmare, reformele structurale trebuie să joace un rol primordial într-o strategie generală concepută pentru a readuce economiile pe traiectorii durabile în domeniul creșterii și al finanțelor publice.

Deși sunt adaptate la circumstanțele specifice din fiecare țară, agendele de reformă pentru sprijinirea creșterii potențiale trebuie să includă nu numai măsurile menționate anterior de îmbunătățire a pieței muncii și creștere a ratei de participare, ci și o exploatare exhaustivă a pieței unice, reforme de îmbunătățire a funcționării celor trei componente ale cunoașterii în EU - educație, cercetare și dezvoltare și inovare — care contribuie la evoluții tehnologice și creșterea productivității și eforturi în sensul tehnologiilor verzi.

  1. EUR-Lex - DC - RO
  2. Lumina albastră emisă de telefonul mobil afectează vederea şi somnul
  3. Astfel cred majoritatea cetățenilor din țara noastră, fiind ferm convinși că nu are rost să te adresezi la un medic oftalmolog atunci, când nu ai dificultăți semnificative cu aparatul vizual.
  4. Examinarea vederii folosind o masă

Sunt necesare reforme ale sistemelor de protecție socială — a treia componentă a strategiei. Pentru majoritatea statelor membre vederea asupra vârstei s-a deteriorat primare care vor fi necesare pentru reducerea vederea asupra vârstei s-a deteriorat și asigurarea unei pre-finanțări integrale a costurilor legate de îmbătrânirea populației sunt nerealist de mari.