Ochiul. Defecte de vedere – Fizică Interactivă

Elemente optice ale vederii, Ochiul Cel Mai Important Instrument Optic | PDF

InGullstrand propune un model ce cuprinde 6 suprafete, refractive si variabile ale indicelui de refractie a cristalinului. Integrand legile generale matematice, la elementele teoretice cunoscute, Gullstrand a asimilat ochiul uman cu un sistem optic complex, alcatuit dintr-o succesiune de dioptrii sferici centrati pe acelasi ax.

Ochelari - Wikipedia

El a introdus notiunea de dioptric, care a fost adoptata ca unitate de masura si ca standard international. Aparatul vizual, cel mai important organ de sim, informeaz sistemul nervos central asupra tuturor modificrilor care au loc n mediul nconjurtor. Funcioneaz pe principiul sistemului cibernetic, adic are n exterior globul ocular numit i "aparat de luat vederi", apoi ci de transmisie a mesajului i centri corticali de interpretare a imaginii. Globul ocular este n general de form sferic i are o structur format din trei membrane: - Membrana extern, numit sclerotica, de culoare alb sidefie, fibroas i rezistent, inextensibil la adult, dar uor extensibil n prima copilrie, este numit i scoica scleral, deoarece menine forma globului ocular i a fost asemuit cu sistemul osos din alte pri ale organismului.

Rolul fiziologic al scleroticei este de a proteja celelalte componente oculare.

elemente optice ale vederii

Aceast zon este numit corneea transparent, prin care ptrunde lumina, excitantul specific al ochiului. Corneea are principalul rol optic de a permite ptrunderea radiaiilor luminoase i, prin puterea ei de refracie de 40 de dioptrii, de a devia traiectoria luminii, pentru a ajunge la retin. Uveea anterioar cuprinde la rndul ei dou elemente: corpul ciliar i irisul.

Fizica optica a vederii. Functia vizuala

Corpul ciliar este format de muchii ciliari i procesele ciliare. Muchii ciliari sunt netezi, nesupui voinei i funcioneaz reflex, avnd legturi foarte fine cu lentila cristalinian transparent.

Optica geometrică există o limită caz de unda optica când încercarea de a lungimea de undă de la zero. Având în vedereformula subțiri lentile prezenta în formă de Sistem optic ochii și unele dintre caracteristicile ei de faptul că multe instrumente optice calculate pe percepția vizuală, în al doilea rând, ochiul. Optica Medicala Constanta - defecte de vedere precum miopia, Cand lumina vine de la un obiect si intra în ochi, razele sunt reftactate de catre cornee si cristaline. Ochiul este un sistem capabil sa se modifice pentru a permite perceperea.

Aceasta este funcia de acomodaie vizual, necesar unei vederi clare n privirea de la orice distan dorim. Muchii acioneaz prin contracie sau relaxare asupra cristalinului. Procesele ciliare, bogat vascularizate, secret umoarea apoas necesar meninerii presiunii normale intraoculare, precum i nutriiei formaiunilor care nu au vase, cum sunt corneea i cristalinul.

185 - Relativitatea unei realități, cu Ramona Popescu - Design Perfect, spiritualitate aplicată

Irisul, membrana diafragmatic situat vertical n faa cristalinului este colorat diferit de la subiect la subiect, de la ras la ras. Central, irisul are un orificiu numit pupil. Pupila i poate micora sau mri diametrul n raport cu lumina din mediul exterior, avnd n mod reflex rolul de a doza cantitatea de lumin ce ptrunde n interiorul ochiului pn la retin.

Istoric[ modificare modificare sursă ] Cele mai vechi lentile au fost descoperite în ruinele orașului asirian Niniveacestea fiind confecționate din cristal șlefuit. În secolul I, împăratul roman Nero urmărea luptele de gladiatori cu ajutorul unui smarald șlefuit, pe post de lentilă.

Uveea posterioar, cunoscut i sub numele de coroid, este asemuit cu un burete vascular, deoarece conine aproape n totalitate numai vase de diferite mrimi, care au rolul de a hrni retina i celelalte componente oculare. Coroida conine i un pigment, care realizeaz aa numita camer obscur a ochiului.

Ochiul uman

La acest nivel se face transformarea radiaiei luminoase n energie electric, care transmite mesajul vizual la scoara cerebral. Conurile i bastonaele sunt neuronii cei mai importani, care conin substanele fotosensibile i anume iodopsina i rodopsina. Cuantele de lumin ptrund n ochi prin mediile transparente i refringente, cum sunt corneea, umoarea apoas, cristalinul i corpul vitros.

Ajunse la conuri i bastonae, determin un microbombardament, deoarece au mas i vitez, rupnd molecula de substan fotosensibil scoate ochelarii îmbunătăți viziunea carte tehnică i rodopsina.

Are loc o transformare fotofizicochimic, ce se face prin rezonan paramagnetic i electronii sunt aruncai pe orbite externe, determinnd o diferen de potenial. Aceast diferen de potenial se transmite prin ceilali neuroni celule bipolare i ganglionareprin nervii optici i cile optice pn la scoara cerebral, unde se formeaz imaginea prin mecanism psihic.

Aceast proprietate piezoelectronic a neuronilor retinieni d posibilitatea transformrii luminii n energie electric, care duce mesajul vizual la scoara cerebral.

Deci imaginea vizual, aa cum nfieaz tot ce fixm din mediul extern, este complet i se formeaz intr-o etap optic mediile transparente i refringenteuna fiziologic mecanismele petrecute n neuronii retinieni i o etap psihic interpretarea mesajului n scoara cerebral. Componenta optic ocular, format din corneea transparent, situat n polul anterior al globului ocular i refringent elemente optice ale vederii o putere de 40 de dioptrii, poate s dirijeze razele luminoase sosite la ea.

Umoarea apoas care este numai transparent, se afl n spatele corneei, n aa numita camer anterioar a ochiului, elemente optice ale vederii din punct de vedere optic nu are dect s conduc razele luminoase. Al treilea element i foarte important este lentila cristalian convex, transparent, i refringent de 20 de dioptrii. Aceast lentil este legat prin fibre foarte fine zonula Zinn de muchii ciliari. Cristalinul este situat n spatele irisului i are posibilitatea prin contracia reflex a muchiului ciliar fie s-i creasc refrigena se bombeaz permind vederea de aproape, fie s-i scad refringena se turtetepermind vederea la distan.

Aceast proprietate este acomodaia vizual, care ne permite s vedem clar de la orice distan privim. Rolul corpului vitros este de a permite razelor s ajung la neuronii retinieni. Orbita este o cavitate de form piramidal, patruunghiular, cu vrful ndreptat posterior i uor oblic din afar nuntru. La vrf se afl gaura optic, pe unde ptrunde nervul optic n craniu i trece n creier prin cile optice.

Orbita protejeaz globul ocular mpotriva elemente optice ale vederii agresiuni externe.

Ochiul Cel Mai Important Instrument Optic | PDF

Pe baza orbitei este aezat globul ocular, iar n rest orbita conine cei 6 muchi extrinseci care determin micrile ochiului, vase, nervi i esut adipos grsos. A doua anex important sunt cele dou pleoape formaiuni cutaneo-musculo-membranoase, care protejeaz globul ocular mpotriva agresiunilor praf, fum, corpi strini etc. Aparatul lacrimal este anexa necesar lubrefierii corneei i conjunctivei prin secreia lacrimilor, care particip i la unele schimburi nutritive i la oxigenarea polului anterior al ochiului.

Lacrimile conin i o substan numit lizozim, care este un bacteriostatic ce menine echilibrul bacteriologic la polul anterior al ochiului.

Ochiul. Defecte de vedere

Este o membran bogat vascularizat i inervat, care protejeaz globul ocular contra oricrui corp strin, praf, fum etc. Muchii extrinseci ai ochiului sunt 4 drepi superior, inferior i externi i 2 muchi oblici, care toi particip la micrile ochilor.

Ochiul astfel organizat, transmite prin nervul optic mesajul de la retin prin cile optice, care se ncrucieaz parial n chiasma optic i trec n bandeletele optice, corpii geniculai extern, apoi n radiaiile optice, care se termin n scoara cerebrala in scizura calcarin in zonele 17, 18, 19 Brodmann.

Vederea are un rol esential in adaptarea la mediu,orientarea spatiala,in mentinerea echilibrului si in activitatile specific umane. Segmentul receptor este inclus in globul ocular.

elemente optice ale vederii

Globul ocular este constituit din: invelisuri, elemente optice ale vederii optic si receptorul. Pe ea se insera musculatura extrinseca a globului ocular drept-superior, inferior si intern, oblic inferior, drept lateral, oblic superior.

elemente optice ale vederii

Are functii trofice si confera interiorului globului ocular calitatea de camera obscura. Ea este transparenta este nevascularizata, bogat inervata prin terminatii nervoase libere. Transparenta ei se datoreaza unei structuri complexe si care ii confera un rol extrem de important in functionarea globului ocular.

Limita dintre sclera si cornee aparent neta, este reprezentata printr-o zona de tranzitie, larga de 2mm numita limbul sclero-corneean. Incadrata in orificiul anterior al sclerei, cu care se continua, coreea are o curbura mai accentuata decat restul globului ocular.

Vazuta din fata ea are forma unei elipse cu diametrul orizontal in medie de 12mm, iar cel vertical de 11mm.

Ochiul ca sistem optic.instrumente optice.ochi și vedere

Periferia corneei este taiata oblic, fata posterioare a corneei fiind mai putin curba decat cea anterioara. Umoarea apoasa din camera anterioara este un lichid transparent, secretat permanent de procesele ciliare si drenat prin sistemul venos. Este secretata de procesele ciliare la nivelul camerei posterioare si ajunge in camera anterioara prin pupila. Ea paraseste globul ocular prin filtrul trabecular. Umoarea apoasa indeplineste un dublu rol in functionarea globului ocular: participa la metabolismul globului ocular, regleaza presiunea oculara.

Cristalinul este o lentila biconvexa, transparenta, invelita intr-o capsula-cristaloida. Este situat in spatele irisului si legat de corpul ciliar prin ligamentul suspensor. Nu este vascularizat si nici inervat. Este elementul esential in formarea imaginii pe retina prin adaptarea diferitelor distante la care se afla obiectul cu acelasi plan imagine reprezentat pe retina. Cristalinul este format dintr-o masa cristalina, transparenta, formata din fibre clistaliniene si o substanta amorfa, interfibrilara, invelite intr-o capsula numita cristaloida.

Capsula cristalinului elemente optice ale vederii cristaloida este formata din doua foite: un strat lamelar extern, intarit in zona ecuatorului- lamelele zonulare si capsula propriu-zisa formata de epiteliu. Epiteliul cristalinian anterior este format dintr-un strat de celule epiteliale cubice, dispuse sub capsula, ele avand un rol esential in nutritia si dezvoltarea cristalinului.

Cristalinul este lipsit de vase, el primind hrana din lichidele care-l scalda la suprafata, adica umoarea apoasa si umoarea vitroasa. Capsula cristalinului joaca in acest elemente optice ale vederii de nutritie, un rol de membrana semipermeabila. Corpul vitros este un tesut conjunctiv transparent. El umple cavitatea posterioara a globului ocular intre cristalin si retina. Celulele conjunctive intervin in elaborarea si reinnoirea colagenului si acidului hialuronic, constituenti esentiali ai vitrosului.

Punctul nodal al ochiului este la 17mm de retina. Membrana limitanta interna 2. Stratul fibrelor nervoase 3. Stratul celulelor ganglionare 4.

Stratul profund, format din celule pigmentare, are functii de protectie si metabolice, asigurand sinteza pigmentilor fotosensibili. Al doilea strat cuprinde celulele fotosensibile cu conuri si bastonase.

Pigmentul fotosensibil este iodopsina. Celulele cu conuri au rol important in vederea diurna, in perceperea culorilor si a formelor. Pigmentul fotosensibil este rodopsina. Celulele cu bastonas asigura vederea la lumina slaba,vederea nocturna. Refractia oculara poate lua urmatoarele stari: 1.

Anormala - ametropie- vicii de refractie. Viciile de refracie ocular Ochiul are aceleai nsuiri ca un veritabil aparat optic, fiind astfel cel mai rspndit aparat optic.

elemente optice ale vederii

Retina este asemuit cu o plac fotografic sensibil, cci pe ea se formeaz imaginea ca ntrun aparat fotografic, datorit existenei unui sistem dioptric n ochi. Dioptrii oculari sunt formai din corneea transparent, umoarea apoas cristalinul i corpul vitros. Acest ansamblu de dioptri are valoarea unei lentile convergente cu distana focal de 23 mm, exact ct este lungimea axului antero-posterior al ochiului.

Ametropiile au fost mprite n: defect de corelaie i defect de structur genetic a dioptrilor. Defectele ametropiile de structur apar prin existena unor anomalii de structur ale diferitelor elemente care formeaz dioptrul ocular. Mrimea ametropiilor adic excesul sau deficitul de refracie n raport cu ochiul emetrop, se determin n dioptrii. Hipermetropia este ametropia cea mai frecvent.

Hipermetropia poate rmne elemente optice ale vederii vreme nedescoperit. Cnd exist, apar semne de oboseal ocular astenopie de acomodare cu dureri de cap cefalee dup o lectur prelungit, dureri i congestii oculare dup eforturi oculare, care ne fac s o bnuim.

Purtarea ochelarilor face s dispar toat elemente optice ale vederii de oboseal ocular, s dea o imagine clar, odihnitoare i un echilibru al ntregului organism. Hipermetropia reprezinta o afectiune care se manifesta prin vedere incetosata. Persoanele ce sufera de hipermetropie vad bine la distanta si vad obiectele departate mai aproape decat sunt in mod obisnuit, desi tulburarile sunt si la nivelul vederii de aproape si la vederea la distanta. Hipermetropie necorectata si hipermetropie corectata b Miopia este ametropia, caracterizat printr-un exces de refringen a dioptrilor oculari, care determin formarea imaginii obiectelor situate la infinit, ntr-un focar n faa retinei.

Retina este astfel stimulat de prelungirea razelor ncruciate intr-un focar naintea ei i imaginea apare sub forma unor cercuri de difuziune, deci o imagine neclar.

Din punctul de vedere al simptomelor, n miopia mic exist numai o scdere a vederii pentru distan, iar pentru aproape vederea este bun. Miopia sau tulburarile vederii de departe afecteaza o proportie semnificativa a populatiei, dar aceasta afectiune oftalmologica este usor corectata prin tratament optic ochelari de vedere, lentile de contact sau chirurgical.